Grigorios Th. Stathis

Atena, Grecia

În prezent, este membru al Comunităţii Greceşti de Studii Bizantine, al Societăţii de Studii Bizantine şi Postbizantine, al Clubului „Prietenii Muntelui Athos”, al Fundaţiei „Antiquae Europae Orientalis” din Varşovia, al Comitetului redacţional „Corpus Scriptorum de Re Musica” (Viena) şi fondatorul organizaţiei non-profit “Anatolis to Periichima” (1998).

Gregorios Th. Stathis s-a născut în Platania-Gerakarion, Ioannina (Grecia), pe data de 8 noiembrie 1939. S-a format în mari centre universitare precum: Atena, Roma, Copenhaga, studiind discipline precum Teologie, Literatură Bizantină, Muzicologie Bizantină. Mai exact, teologia a studiat-o la Universitatea din Atena unde a absolvit în 1963, în 1976 a devenit doctor în teologie iar în 1983 avea să fie angajat ca lector al aceleaşi universităţi. A absolvit Institutum Orientalium Studiorum din Roma, specializarea Teologie Sistematică (1965). În 1969 a absolvit specilizarea „Paleografie Muzicală Bizantină” din cadrul Catedrei de Studii Bizantine a Universităţii din Copenhaga (Facultatea de Litere). Ulterior, va studia un an la Universitatea din Oxford (1969-1970), fără a obţine vreun titlu.

Îşi va completa cunoștințele teologice cu cele muzicale, studiind atât muzica bizantină cât şi cea universală la Conservatorul din Atena şi Pireu, avându-i ca profesori pe Ioannis Margaziotis şi Georgios Sklavos. Mai târziu, cu o bursă de trei ani acordată de Fundaţia „Tositas” îşi va întregi studiile muzicale la Şcoala de Compoziţie a Conservatorului „Santa Cecilia” din Roma, sub îndrumarea profesorului Antonio Ferdinandi (1963-1965 şi 1967-1968).

Între anii 1965 şi 1967 execută stagiul militar, dintre care ultimele opt luni (31 decembrie – sfârşitul lui august 1967) vor fi în serviciul Mănăstirii „Sfânta Ecaterina” din Muntele Sinai, unde lucrează la arhivele şi biblioteca mănăstirii. Aici, atmosfera meditativă și de intensă spiritualitate a vechiului aşezământ monahal avea să joace un rol definitoriu pentru descoperirea unui interes deosebit pentru Arta Muzicii Psaltice, pentru cântările şi notaţia acesteia.

Cercetător şi muzicolog de renume internaţional, Gregorios Stathis a fost profesor de Muzicologie Bizantină şi Artă Psaltică în cadrul Departamentului de Studii Muzicale al Universităţii Naţionale „Kapodistria” din Atena (1991-2007). De asemenea, a predat cursuri şi la Catedra de Teologie a aceleaşi universităţi (1983-1997). Din anul 2007, este „Profesor Emerit” al Universităţii Naţionale din Atena. Totodată, este director al Institutului de Muzicologie Bizantină.

În prezent, este membru al Comunităţii Greceşti de Studii Bizantine, al Societăţii de Studii Bizantine şi Postbizantine, al Clubului „Prietenii Muntelui Athos”, al Fundaţiei „Antiquae Europae Orientalis” din Varşovia, al Comitetului redacţional „Corpus Scriptorum de Re Musica” (Viena) şi fondatorul organizaţiei non-profit “Anatolis to Periichima” (1998).

De asemenea, i s-au acordat distincţii de către Biserica Greciei (1977), de către Academia din Atena (1976), în 2007 i-a fost acordată medalia „Crucea de Aur a Sfântului Apostol Pavel” de către Biserica Greciei precum şi numeroase alte distincţii de către Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia Moscovei, conducerea Sfântului Munte Athos, Sfânta Mănăstire din insula Patmos, mănăstirile din complexul monahal Meteora etc.

A fost onorat cu distincţia de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, România (31 iulie 2012) „în semn de apreciere pentru deosebitele realizări în planul cercetării muzicii de tradiţie bizantină”. Pe lângă limba maternă, vorbeşte fluent limbile italiană, engleză şi franceză, având cunoştinţe de limbă germană şi spaniolă.

Împreună cu soţia sa, venerabila doamnă Penelope Stathis din Constantinopol, de profesie filolog şi istoric (+ 26 martie 2008), are patru copii.

Gregorios Stathis este un intelectual polivalent, cu o bogată activitate editorială. Publicaţiile sale sub formă de cărţi, studii, prezentări în cadrul conferinţelor internaţionale, articole în reviste şi jurnale (Scholarly Journals, Conference Minutes, Dedications etc.), sunt, până în prezent, în număr de peste 700. Din acestea, 25 tratează direct problematica interpretării şi exegezei notaţiei muzicale bizantine (ante şi postreformă) şi au fost publicate în reviste de specialitate, în limbile greacă, italiană, engleză şi franceză. Un număr de aproximativ 40 de lucrări au ca preocupare centrală cercetarea manuscriselor din Muntele Athos. O altă preocupare veche a domnului Stathis o reprezintă cântul popular, căruia îi va consacra o parte din scrierile sale (discursul de la Academia din Atena de pe 4 martie 1976: „Cel mai vechi cântec popular scris în notaţie muzicală bizantină – 1562”). De asemenea, va aborda şi domeniul teologic, mai cu seamă latura sa practică, astfel că va acorda o atenţie deosebită studiilor liturgice (nu mai puţin de 20 de articole, discursuri şi prezentări la diverse conferinţe) şi asupra practicii de cult (λατρειολογία) în Biserica Ortodoxă, asupra cultului venerării şi adorării şi modul cum sunt ele potenţate şi reflectate în imnografia şi cântul bizantin.

Punctul culminant al activităţii sale, atât pe latura de consecventă cercetare şi minuţioasă documentare cât şi pe cea de ferventă promovare a culturii muzicale eline, aducând astfel contribuţii esenţiale la dezvoltarea muzicologiei universale, îl va reprezenta catalogul „Manuscrisele Muzicale Bizantine – Muntele Athos” (ΤΑ ΗΕΙΡΟΓΡΑΦΑ ΒΥΖΑΝΤΙΝΗΣ ΜΟΥΣΙΚΗΣΑΓΙΟΝ ΟΡΟΣ), lucrare monumentală în 7 volume dintre care volumele 1-4 au fost publicate în anii 1975, 1976, 1993 şi 2015. Lucrarea sa a primit Premiul Special al Academiei din Atena în anul 1976 şi s-a concretizat prin publicarea celui de-al doilea volum.

Munca sa de studiere şi inventariere a manuscriselor muzicale include şi cataloagele „Manuscrisele Muzicale Bizantine – Meteora” (2006) și „Manuscrisele Muzicale Bizantine – Manuscrise ale Institutului Grec din Veneţia” (Thesaurismata, 2007). Recent a publicat catalogul special în două volume: „Primele documente ale exegezei în Noua Metodă a notaţiei analitice” (2016), urmând ca pe viitor să apară catalogul: „Grigorie Protopsaltul – o arhivă a exegezelor din biblioteca K. A. Psachos”.

Din intensa şi vasta sa activitate de cercetare trebuie specificate şi următoarele titluri: “Creațiile imnografice în versuri de 15 silabe în componistica bizantină” - lucrare de doctorat (Atena, 1977), “Exegeza Vechii Notații Bizantine” (Atena, 1978 și alte 7 ediții) şi “Anagramatismele și Matimile în componistica bizantină” (Atena, 1979 și alte 7 ediții - traducere în engleză de Konstantinos Terzopoulos cu titlul “Introduction to Kalophony, the Byzantine Ars Nova. The Anagrammatismoi and Mathemata of Byzantine Chant”, Oxford, Berna, Berlin, New York, ... 2014), ca şi cele mai recente cărți: “Forme și figuri în Arta Psaltică sau Componistică și morfologie în Muzica Bizantină”, alcătuită din 300 de pagini de compoziţii musicale bizantine şi postbizantine (Atena, 2011) şi “Erotapokriseis and Akrivologemata of the Psaltic Art” (Atena, 2015).

Între cercetare şi activitatea pedagogică, Gregorios Stathis găseşte suficient timp şi pentru a compune, fiind atât compozitor cât şi specialist “exighisitor” al notaţiilor prehrisantice. Compoziţiile sale sunt numeroase, abordând toate genurile și speciile componistice, acoperind astfel întreg repertoriul slujbelor din ciclul liturgic. A pus pe note şi publicat slujbe bizantine ieșite din uzul liturgic, precum cele din Tipiconul Asmatic al Marii Biserici Sfânta Sofia, “Panychis”, “Trithekti şi Condacul Naşterii de Roman Melodos” şi “Enkainia”. De asemenea, a avut realizat punerea în scenă a lucrării de căpătâi a Sfântului Ioan Scărarul (“Scara virtuţilor”), compunând în stilul tradiţiei cântului bizantin melodii pentru versurile acestei lucrări.

Datorită cunoştinţelor acumulate prin cercetarea atentă a manuscriselor muzicale în notaţii prehrisantice, a pus bazele interpretării şi transcrierii/transnotării din notaţia sinoptică prehrisantică în noua metodă hrisantică (de după anul 1814). Astfel, a transcris în noua notaţie numeroase compoziţii ale următorilor compozitorilor Parthenios din Meteora (ultimul sfert al secolului al XVIII-lea), Manolakis Protopsaltul din Trikke (mijlocul secolului al XVIII-lea) și Panagiotes Hrisaf cel Nou (aprox. 1671), cu lucrarea Metoda „O θέλων μουσικήν μαθείν”.

În plan artistic, Gregorios Th. Stathis a înfiinţat în 1983 renumitul cor „Maistorii Artei Psaltice”, al cărui dirijor este. Corul urmărește promovarea pentru un public cât mai larg a compoziţiilor muzicale pre şi posthrisantice, păzind rigorile actului artistic în spiritul tradiţiei ce au drept garant al autenticităţii minuţioasa operă de cercetare a profesorului Stathis.

Împreună cu „Maistorii Artei Psaltice”, Stathis îşi doreşte definirea unor modele interpretative de referință în întreaga Biserică Ortodoxă, unde tradiţia cântului bizantin este încă vie. În virtutea acestui scop, a participat la peste 300 de concerte în nu mai puţin de 40 de ţări de pe întregul mapamond, atât pe continentul European cât şi în Asia, Australia şi America. Principalele obiective ale corului său sunt: a) studierea şi prezentarea operelor principalilor compozitori din bizantini şi postbizantini; b) analizarea diferitelor genuri componistice (Doxologii, Heruvice, Polielee, Idiomele etc.); c) promovarea unei interpretări autentice a repertoriului bizantin și postbizantin la festivaluri de profil din Grecia şi din străinătate; d) participarea la servicii divine integrale din cadrul ciclului liturgic ortodox.

Gregorios Th. Stathis este şi editorul şef al unei monumentale colecţii de imprimări audio, împărţită în opt serii (fiecare cuprinzând două sau trei albume) intitulată: „Compozitori bizantini şi postbizantini” în cadrul Institutului de Muzicologie Bizantină din Atena. Împreună cu „Maistorii Artei Psaltice” dar şi cu alte coruri de psalţi a înregistrat operele celor mai importanţi compozitori bizantini şi postbizantini, în imprimări audio sub diferite forme (LPs, casete audio, CD-uri) după cum urmează: „Petru Bereket Melodul” – 1975, “Grigorie Protopsaltul Bizantinul” - 1977, „Petru Lampadarie din Peloponez” - 1980, „Balasie Preotul şi Nomofilaxul” - 1988, „Theodor Papaparaschou din Fokaea” - 1984, „Ioannis Papadopoulos Koukouzelis şi Maistrorul” - 1988, „German, Arhiepiscopul Noilor Patre” - 1988, „Pannychis” - 2000, „Înnoiește-te, înnoiește-te” („Enkainizou, enkainizou,”), „Veniţi, popoare, purtătoare de Hristos [Δεύτε χριστοφόροι λαοί]”, „Bucuraţi-vă popoare [Χαίρετε λαοί και αγαλλιάσθε]” - 2002, „Compozitori ai Muntelui Athos – I” - 1998, „Apocalipsa şi mărturia istorică” - 1988, „Sacra Meteoră” - 1990, „Cântați neîncetat, vol. 1 („Ψάλατε συνετώς”) - 2001, vol. 2 - 2004, vol. 3 - 2007, vol. 4 - 2011, "Porţi, ridicaţi-vă” [Άρατε πύλας]” - 2001, „Glas neprihănit și de sărbătoare” (“Ήχος καθαρός εορταζόντων”) - 2002, "Il Viaggio della Fede”, "Antifoanele orientale. Patimile în tradiţia bizantină şi arabă”, “Antifoanele în tradiţia bizantină şi gregoriană”.

Pe cale de apariţie: "Parthenios al Meteorelor”, “Compozitorii Muntelui Athos – II”, „Binevesteşte pământule bucurie mare”, „Lumină din lumină”, "Trithekti şi condacul Naşterii Domnului”, “Scara virtuţilor”. Lucrarea sa, "Pannychis", a fost tradusă în limba arabă și a circulat cu acelaşi titlu în engleză: "Pannychis (sem = The School of Ecclesiastical Music, Mount Lebanon, Beirut, Vol. 4)".

De asemenea, a coordonat şi imprimări în următoarele locuri: a) Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (colecţia "Sfintele Patimi", 1982 - 5 albume), (colecția "Naşterea și Botezul Domnului", 1984 - 5 albume), (colecția "Acatistul şi Cinstirea Sfintei Cruci" - 2 albume); b) Muntele Athos (albumul "Slujba Cuviosului Simeon", 1981 - un disc şi casetă audio); c) Mănăstirea „Ormilia” din Halkidiki, Grecia, (un set de 6 casete audio sub titulatura: "Slujba de priveghere la Sfânta Maria Magdalena", 1985 și albumul "Sfintele Paşti" – 2013 (2 CD-uri). d) Sfânta mănăstire „Pantokrator Taos Pentelis” (albumul "Părinte Atotţiitorule şi Cuvinte şi Duhule", 2005).

***

În ipostaza de profesor universitar, Gregorios Th. Stathis este "Părintele spiritual al doctorilor” în bizantinologie, fiind îndrumătorul unei întregi generaţii de 50 de intelectuali-cercetători alături de care a pus bazele disciplinei Muzicologiei Bizantine în Grecia, revigorând Arta Psaltică și promovându-o în întreaga lume. Obiectul cercetării tinerilor aspiranzi la titlul de doctor cuprinde întregul spectru al muzicii bizantine, ca o civilizație muzicală elenă autonomă. Mai precis, direcţiile de cercetare înglobează următoarele aspecte: genurile şi speciile componistice, portretele compozitorilor, periodizarea activităţii componistice precum şi a notaţiei, teme de morfologie, de definire a aspecte intervalice, problematica structurii compoziţiei din punct de vedere al melodiei şi a textului cu elementele sale distincte de prozodie, muzica laică existentă în corpusul manuscriselor muzicale bizantine, abordarea teoretică a elementelor muzicale laice, sau tradiţia psaltică din România sau spaţiul arab etc. Institutul de Muzicologie Bizantin,ă al cărui director este domnul Gregorios Th. Stathis, a publicat nu mai puţin de cincisprezece teze de doctorat ale studenţilor săi.

De asemenea a predat şi promovat notaţia muzicală bizantină şi Arta Psaltică pentru prima dată în capitala Georgiei, Tbilisi, din februarie 2001 până în 2002. A predat Muzică Bizantină şi Liturgică timp de două semestre la Institutul teologic "Sfântul Ioan Damaschin" în Tripoli, Liban, şi un curs intensiv de Muzică Psaltică pentru psalţii din cuprinsul Patriarhiei Antiohiei (august 1998).

Datorită contribuțiilor sale în domeniul digitalizării notaţiei muzicale bizantine conform cu stenografiile din manuscrise, toate cele 246 de semne psaltice de la primele apariții în manuscrise de secol X, cu origini în alfabetul grecesc până la formele actuale au fost digitalizate de către Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) pe 4 iulie 1997, cu medierea Organizaţiei Elene pentru Standardizare (ELOT).

Din anul 2000, Gregorios Th. Stathis a pus bazele Simpozionului Internaţional trienal "Teoria şi practica Muzicii Psaltice" ce se desfăşoară în Atena. Prima conferinţă din anul 2000 a fost adresată doar publicului elen, urmând ca celelalte 5 ediții să aibe deshidere internaţională. Comunicările acestora au fost publicate, iar manifestările artistice imprimate pe CD-uri.

***

Nu în ultimul rând, Gregorios Th. Stathis este și poet. Primele încercări vin tocmai din copilărie, când a compus primele sale poeme. Însă încercările sale literare, fie că vorbim de colecţii de poeme sau de lucrări dramatice de mai mari dimensiuni rămân necunoscute publicului, ele nefiind publicate. Printre lucrările publicate se numără epopeea din Cipru "Cel nerăscumpărat" (The unredeemed), o dramă în cinci acte compusă din 3612 versuri de câte 15 silabe ca şi alte lucrări de mai mici dimensiuni publicate în diferite reviste. Trei colecţii intitulate: "Antifoanele iubirii", "Troparele iubirii" şi "Cântecele Rozantelfei" vor fi publicate în volumul: "Erotikos Logos" (Atena, 2001), urmând ca alte două colecţii ("Baladele celui întemniţat" şi "Enneades Athonitul" să fie tipărite în lucrarea "Cinste către Dascăl" (Τιμη Προσ Τον ΔιΔασκαλον) (Atena, 2001), publicaţie prin care numeroşii săi studenţi, doctoranzi şi corpul profesoral al Universităţii din Atena îşi aduc omagiul personalităţii plurivalente a domnului Stathis. Aici putem adăuga şi numeroasele sale agende, jurnale, "Memoriile din Sinai" sau "Memoriile din Muntele Athos" din care au fost publicate fragmente în comentariile introductive la primele patru volume ale monumentalei sale opere: "Manuscrise Muzicale Bizantine – Muntele Athos".

La cererea studenţilor săi, Gregorios Th. Stathis a întocmit (în intervalul 24 februarie – 4 martie 2001) o lucrare autobigrafică, un microportret elogvent în 70 de pagini ce va fi inclus în prologul unei publicaţii aniversare şi omagiale la împlinirea a 60 de ani de viaţă şi 30 de ani în slujba cercetării ştiinţifice şi a creaţiei artistice, autobiografie realizată cu un fin simţ al echilibrului şi onestităţii şi care ne va dezvălui alte multe detalii neştiute ale personalităţii sale. Şi cu siguranţă vor fi rămas multe note biografice neîmpărtăşite încă, pe care doar domnul Stathis şi Bunul Dumnezeu le ştiu şi despre care nădăjduim că vor fi aduse cândva, la timpul potrivit spre folosul tuturor.

Newsletter

Înscrieți-vă la newsletter-ul Festivalului pentru ultimele noutăți!
The subscriber's email address.